Nici nu stiu cum sa incep.Poate am avut o idee,dar s`a dus.
Nu stiu,poate pot sa incep cu :
"M`am saturat.De fiecare lacrima,fiecare amintire.Am incercat sa uit multe.Nu am putut mult timp.Orice lucru imi aduce aminte de cum a fost odata,si nu o sa mai fie niciodata.De cum niste lucruri din trecut pot sa ma bantuie.E ca un labirint din care nu poti sa iesi.Trecutul te urmareste,iar tu nu ai unde sa te ascunzi,si nici nu poti sa il infrunti.Am mintit de atatea ori ca sunt ok,stiind ca incerc sa ma mint chiar pe mine.Nu stiu ce e cel mai rau,nu stiu ce doare cel mai tare..Faptul ca toate lucrurile astea sunt doar niste amintiri si nimic mai mult,sau faptul ca a fost vina mea.Desi nu se vede,lucrurile gen te distrug pe interior.Incetul cu incetul.Nu vreau sa imi fie dor de nimic.Si ma intreb..oare uneori e chiar prea tarziu?Uneori un 'Imi pare rau pentru tot.' poate sa rezolve multe.Uneori fiind cuvantul de baza.Eu pur si simplu urasc atatea lcururi incat nici nu stiu ce imi place.Dar stiu ce vreau:ca ceilalti sa fie bine.Si am invatat ca alcoolul nu te face sa uiti.Invingi durerea doar zambind si gandindu`te ca poate asa e mai bine,stiind ca totusi nu e."
Mda,cred ca m`am descarcat.Sriu ca nu mai are rost sa ma gandesc la trecut si cum ar fi trebuit sa fie prezentul,dar macar..traiesc din amintiri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu